joi, 29 august 2013

Vegetatia in Europa

Zona Mediteraneeana este alcatuita predominant din formatiuni arbustive semperviriscente: maquis, garrig (sudul Frantei). tomillares (Spania), frigana (Grecia).In Spania apare singura specie de palmier pe sol european. Zona padurilor de foioase se intinde din nordul Spaniei si din arhipeleagul britanic, pana la sud de Varsovia, spre est, pana in bazinul superior al Prutului si Nistrului, iar spre sud, pana la limita muntilor Alpi, Dinarici si Rodopi.Padurile sunt relativ sarace in specii, fiind dominante de fag si stejar, multe dintre ele fiind inlocuite, din timpuri istorice, cu plante de cultura. Zona padurilor mixte se reprezinta sub forma unor fasii , intre 50 si 55 grade latitudine, care se ingusteaza pe masura ce inainteaza spre extremitatea estica a continentului. Zona padurilor de rasinoase, in care predomina molidul, bradul, zada si mesteacanul, este cea mai masiva unitate forestiera a Europei.Acestea ocupa o arie vasta, pana spre latitudinea oraselor Oslo, Stockhlom si Sankt Petesburg , dincolo de care , spre sud, are o maxima extensiune in Campia Petesburg, pana la latitudinea orasului Kiev. Stepa, alcatuita din vegetatie ierboasa xerofila, este specifica Europei de Est, teritoriile situate la nord de Marea Neagra si Marea Caspica si unor portiuni restranse din estul Campiei Romane, Podisul Dobrogei, Campia Tisei si Peninsula Iberica.A fost inlocuita in cea mai mare parte cu cereale si plante tehnice. Silvostepa-o fasie ingusta, situata intre vegetatia de stepa si cea a padurilor de foioase, se intinde din Campia Romana pana la poalele Muntilor Ural.In afara ierburilor specifice stepei (colilie, laptele cucului, pelin, paius), apar si palcuri de padure, reprezentate de stejar, carpen, tei, artar etc. Tundra este intalnita in insulele arctice, in nordul Scandinaviei si in nordul Campiei Ruse, intre Capul Nord si Muntii Ural.Vegetatiei saracacioase de muschi si licheni i se adauga mesteacanul pitic, salcia pitica si ienuparul.O vegetatie asemanatoare celei de tundra, vegtatia alpina , se gaseste in partea superioara a muntilor inalti, fiind formata, printre altele, din graminee, afin, merisor si smardar.